Centrul Bisericesc Munchen  Rumänische Orthodoxe Metropolie für Deutschland, Zentral- und Nordeuropa

RO | DE

Familiei părintelui profesor dr. Mircea BASARAB,
Credincioşilor Parohiei Naşterea Domnului din München, Germania
Tuturor copiilor sufleteşti ai Părintelui Mircea Basarab


Îndurerată familie, iubiţi credincioşi,

Hristos a înviat!

Am primit cu surprindere şi tristeţe vestea trecerii neaşteptate din această lume, în Marţea Luminată, a Părintelui Profesor Dr. Mircea Basarab (12.12.1936 - 21.04.2020). Născut la Sibiu în familia preotului Amos, având o formaţie intelectuală solidă, de şcoală veche, licenţiat în filologie şi doctor în teologie, Părintele Mircea Basarab a fost, mai întâi, un rod al credinţei creştine-ortodoxe a poporului transilvănean şi al culturii române. Aceste valori le-a cultivat de-a lungul întregii vieţi atât în propria persoană, cât şi în sufletele elevilor cărora le-a predat Vechiul Testament la Seminarul Teologic din Cluj-Napoca şi mai apoi ale studenţilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din München, dar şi ale credincioşilor pe care i-a păstorit în Germania, în cele două parohii pe care le-a înfiinţat la München - Naşterea Domnului (1976) şi Nürnberg - Sf. Mucenic Dimitrie (1981).

Dacă timpul păstoririi sale la Nürnberg a fost mai scurt, deşi pe deplin asumat şi intens, până în 1997, când a încredinţat parohia noului ei păstor, Părintele Teofil Herineanu, în parohia Naşterea Domnului din München Părintele Mircea Basarab a păstorit, cu înţelepciune şi dăruire, vreme de aproape 40 de ani, până la pensionarea sa, în 2013, când i-a succedat ca paroh Părintele Dr. Alexandru Nan, actualul Protopop al Bavariei. Cu această parohie müncheneză s-a identificat pe deplin şi, după pensionare, a luat în continuare parte la viaţa liturgică a acesteia şi la îndrumarea pastorală a credincioşilor pe care i-a iubit şi care l-au preţuit, în funcţie de posibilităţile avute, până la momentul trecerii sale din această viaţă.

În plan teologic-cultural, pe lângă cursurile de Vechiul Testament, şi numeroase articole, Părintele a publicat şi câteva volume de referinţă: Cartea Profetului Amos, Bucureşti, 1980 (teză de doctorat); Ermeneutica Biblică, Oradea, 1997; Istoricul Parohiei Ortodoxe Române „Naşterea Domnului“ din München, Oradea 1997; Biserica şi neamul în diaspora, Cluj 2001; Istoricul Mitropoliei Ortodoxe pentru Europa Centrală şi de Nord, Oradea 2001; Personalităţi reprezentative ale Exegezei Antiohiene (Bucureşti, 2019).

Părintele Mircea Basarab a reprezentat cu multă cinste şi demnitate atât Biserica Ortodoxă Română cât şi Mitropolia noastră, a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, al cărei Consilier Cultural a fost până la pensionarea sa, în anul 2013, în cadrul mai multor comisii de dialog religios intercreştin, precum şi la o serie de conferinţe şi congrese, fiind un teolog ortodox competent, un om cu verticalitate, dar şi cu o înţelegere vastă a realităţii şi respect pentru alteritate, un partener de dialog demn şi un prieten apreciat de cei cu care a venit în contact. Inclusiv sprijinul de care ne bucurăm din partea partenerilor ecumenici din Bavaria pentru ridicarea Aşezământului Bisericesc se datorează şi prestigiului şi aprecierii câştigate de Părintele Mircea Basarab pentru Mitropolia noastră şi pentru Biserica Ortodoxă, prin intermediul vieţii şi activităţii sale.

Personal, l-am cunoscut pe părintele Mircea Basarab cu prilejul Adunării Eparhiale din mai 2002, când am fost ales episcop-vicar al Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale şi de Nord. După stabilirea la München, m-am bucurat de susţinerea pe care Părintele le-a oferit Centrului nostru Bisericesc şi efortului nostru de ridicare a noului Aşezământ, de prezenţa şi cuvântul său cu prilejul slujirii Sf. Liturghii la Centrul Bisericesc, dar şi de consilierea în diferite chestiuni de ordin teologic, bisericesc sau ecumenic, în care claritatea şi competenţa sa îi făceau sfatul de mare preţ. M-am bucurat să constat – inclusiv acum cu prilejul trecerii sale din această viaţă – respectul, dragostea şi recunoştinţa pe care i le nutresc mulţi credincioşi pe care i-a păstorit sau care l-au cunoscut, din München şi din întreaga Bavarie.

Dumnezeu l-a chemat pe Părintele din această viaţă în cea de-a treia zi a Sărbătorii Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, într-un timp de maximă bucurie şi înălţare duhovnicească, în raiul anului bisericesc, dar şi într-o vreme în care întreaga lume suferă din pricina restricţiilor cauzate de pandemia de coronavirus, fapt care face ca despărţirea de el, limitată la minimul absolut,  să fie pentru familie, mai ales, dar şi pentru credincioşi, prieteni, colegi şi cunoscuţi, mai dificilă şi mai dureroasă.

Având în vedere toate acestea, adresez un cuvânt de împreună simţire, de întărire şi mângâiere în primul rând familiei îndoliate, preotesei Virginia, tovarăşa lui de-o viaţă, şi copiilor Maria şi Mihai, credincioşilor Parohiei Naşterea Domnului, care au avut în el un adevărat părinte sufletesc, dar şi întregii comunităţi româneşti ortodoxe din Bavaria. Împreună ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, Cel Înviat din morţi, să-i ierte păcatele şi să-i primească şi odihnească sufletul în lăcaşurile drepţilor şi în lumina cea neînserată a Împărăţiei Sale.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!
Hristos a înviat!

+ Sofian Braşoveanul
Episcop vicar al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei şi Luxemburgului


München, 27 aprilie 2020