Print

Pentru foarte mulţi credincioşi „apropierea” de Dumnezeu realizată de-a lungul Postului Mare parcă se risipeşte odată cu sfârşitul Sfintei Liturghii de Paşti. Ceea ce s-a câştigat printr-un efort de curăţire, cât a fost el, parcă se înfundă în mâncarea din abundenţă cu prilejul sărbătorii, fapt ce dovedeşte că atât postirea cât şi sărbătorirea au fost cumva deturnate de la sensul lor adevărat. Pentru a putea sărbători în adevăr Sf. Paşti, între altele, să nu uităm:

 

 

 

 

 

 

 

Peste toate, sărbătorirea Învierii Domnului ar trebui să fie o bucurie a întâlnirii noastre cu Domnul Hristos înviat, trăită cu recunoştinţă faţă de El şi faţă de toţi ai noştri. Bucuria întâlnirii şi comuniunii cu El şi atitudinea recunoscătoare faţă de El şi faţă de toţi care au însemnat şi înseamnă ceva în viaţa noastră, cunoscuţi dar şi neştiuţi, ne vor învăţa cum să trăim aceste zile.

Să ne dăruiască Dumnezeu această bucurie şi această atitudine recunoscătoare.

Hristos a înviat! Bucuria noastră!

+ Sofian Brașoveanul