Cetatea Kufsteinului, îmbrăcată în straie de sărbătoare, a devenit sâmbătă, 22 octombrie, centrul spiritualității românești din Austria și Germania, cu ocazia sărbătoririi primului hram a nou-înființatei parohii românești ocrotite de Sfinții Mărturisitori Ardeleni. Momentul duhovnicesc a coincis cu pelerinajul la fortăreața omonimă, intrat deja în tradiția Mitropoliei noastre. Acolo au pătimit sfinții mărturisitori ai Ortodoxiei - Visarion Sarai, Nicolae Oprea din Săliștea Sibiului și preoții mărturisitori Moise Măcinic din Sibiel și Ioan din Galeș.
”Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, și Fiul Omului va mărturisi pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu” (Luca 12, 8)
Peste 200 de pelerini s-au adunat în orașul din munții Tirolului pentru a aduce un prinos de recunoștință Sfinților Mărtusitori Ardeleni, pentru toată binecuvântarea revărsată în sufletele credincioșilor. Pelerinajul s-a desfășurat deja pentru a șaptea oară, devenind o tradiție în Arhiepiscopia ortodoxă română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului.
Sărbătoarea a debutat cu un program liturgic deosebit. Dumnezeiasca Liturghie arhierească a fost oficiată de PS Sofian Brașoveanul în sobor numeros de treisprezece preoți veniți împreună cu pelerini de la diferite parohii din Austria și Germania: pr. paroh Daniel Stan, pr. Dumitru Viezuianu (Salzburg), pr. Mircea Oniga (Innsbruck), pr. Constantin Bartok (Traunreut), pr. Visarion Ipati (Klagenfurt), pr. Liviu Ghioc (Zell am See), pr. Cătălin Horvath (Gleisdorf), pr. Alexandru Chinta (Vöcklabruck), pr. Gabriel Peltea (Oberwart), pr. Ovidiu Cozma (Feldkirch), pr. Petru Deaconu (München), pr. Vasile Melinte (Wels) și pr. Cătălin Soare (St. Pölten). Slujba s-a desfășurat în catedrala ”Sf. Vitus” (edificiu impresionant datând din secolul al XV-lea) și care a fost martoră evenimentelor tragice petrecute acum aproape 300 de ani în urmă.
Cântările liturgice au fost înfrumusețate de glasurile armonioase ale diaconilor Valentin Băluță și Alin Buliga, Frumusețea portului popular românesc a fost puse în evidență prin prezența membrilor Ansamblului Popular „Datina” al parohiei Traunreut din Germania.
În cuvântul de învățătură PS Episcop Sofian Brașoveanul a prezentat în linii mari situația religioasă din Transilvania de la finele secolului al XVII-lea până la finele secolului al XVIII-lea, evidențiind situația nefericită a românilor ortodocși, care deși erau majoritari, nu se bucurau de drepturi egale cu celelalte națiuni conlocuitoare de confesiuni creștine diferite. Mai mult decât atât, libertatea românilor de a-și manifesta credința ortodoxă era amenințată de politica religioasă a Casei de Habsburg care urmărea să impună prin diferite mijloace credința imperială în rândul supușilor săi. Una din hotărârile perioadei istorice a fost decizia de înființare a Bisericii Unite cu Roma sau Greco-Catolice în anul 1700. Astfel, în schimbul unirii cu Biserica Romei li se promiteau privilegii clerului și credincioșilor ortodocși cu condiția acceptării celor patru puncte florentine (stabilite Sinodul de la Ferrara & Florența – 1438). Se permitea în continuare păstrarea calendarului ortodox și a ritului bizantin. Cu timpul românii transilvăneni au constatat că privilegiile promise au rămas promisiuni deșarte și au început astfel lupta de apărare și restabilire a credinței ortodoxe. În acest context tulbure se plasează mișcarea de apărare a credinței ortodoxe în Transilvania de la mijlocul secolului al XVIII-lea inițiată de Cuviosul Visarion Sarai, continuată de Sofronie de la Cioara, de Nicolae Oprea și de preoții Moise Măcinic și Ioan din Galeș. Cu excepția sfântului Sofronie, toți ceilalți sfinți menționați și-au aflat sfârșitul în temnițele din Kufstein, datorită curajului de a mărturisi credința creștin-ortodoxă în fața autorităților, ajungând să-și apere cauza chiar venind în mai multe rânduri în audiență la împărăteasa Maria Tereza.
Actualizând, ierarhul a remarcat că deși în perioada actuală relațiile dintre confesiuni s-au îmbunătățit simțitor, astfel încât ortodocșii primesc biserici catolice sau evangelice unde își pot desfășura slujbele, uneori chiar în dar, totuși datoria celor plecați peste hotare este să cultive credința nu numai la nivel declarativ, ci s-o confirme printr-o trăire autentică. Dacă acum mulți ani în urmă Imperiul Habsburgic își prelungea granițele printre transilvăneni, sensul exodului s-a inversat, transilvănenii stabilindu-se în inima fostului imperiu, aducând cu ei și credința străbună. Însă păstrarea credinței nu poate fi posibilă într-o societate multiculturală și multireligioasă fără multă jertfă, fără hotărâre și fără implicarea în viața religioasă a parohiilor ortodoxe mai vechi sau mai nou înființate.
După Sfânta Liturghie s-a oficiat slujba Parastasului pentru credincioșii care au pătimit de-a cursul istoriei în temuta închisoare din Kufstein, după care s-a făcut o procesiune către pavilionul valahilor unde s-a intonat Acatistul Sfinților Transilvăneni. La final, pr. Mircea Oniga a prezentat pe scurt informațiile pe care le avem cu privire la chinurile prin care au trecut sfinții noștri în interiorul acelor triste ziduri.
La final, toți pelerinii au fost invitați la o agapă pregătită cu multă dragoste de credincioșii parohiei nou-înființate.
În încheiere ierarhul nostru a mulțumit parohienilor coordonați de părintele Daniel Stan împreună cu preoteasa Andreea și tuturor celor de față, în mod special copiilor care au dat dovadă de atâta râbdare în această zi cu vreme mohorâtă de dimineață dar care s-a luminat după încheierea sfintelor slujbe.
Anul viitor sperăm să participe și mai mulți pelerini, mai ales că sărbătoarea sfinților va fi într-o zi de sâmbătă – 21 octombrie 2023.
Au consemnat pr. Cătălin Soare și pr. Daniel Stan
